Mi-au încărunțit rădăcinele la tâmplele timpului,
caut tot ce nu s-a pierdut
și nu mă îndrumă nimeni spre comori,
nici măcar pe urme de legende și mituri
care îmi răscolesc fantezia
că aș putea fi norocosul din umbră.

Lumea mă urmărește
și se miră
câte îmi trec prin față.

Mă îmbarc în corăbiile ninse,
am cerul cu alte puncte cardinale,
uit până și zilele să le număr,
îmi notez în calendar doar furtunile.

Dacă voi găsi filonul unde apele vorbesc,
cuvintele vor fi bogăția
poemelor ce le voi scrie
pe aripile vulturilor.