pun întrebări pe muchii de cuțit
de ce se moare atât de devreme ?
toți gânditorii cugetă la asfințit
la viața omenirii plină de anateme.

de ce-s pe lumea asta mari catastrofe?
care decimează făpturi și natură
acum sufletul meu plânge pe strofe
melancolia are mare anvergură.

de ce trăim cu moartea-n simbioză?
oameni deseori sfârșesc în mod tragic
Golgota fiecaruia trece-n apoteoză
unde-i veșnicia pe ce tărâm magic?

obsesia morții mă ține-n nevroză
de ce și Dumnezeu este nostalgic?