iar gerul pune-n geam bijuterie,
e parcă de argint ci nu de apă,
acolo caii cei stelari adapă
și luna des lumina ei și-o scrie.

în zori, când zarea e abia mioapă
și Ra nu-i încă-n robă aurie
ni-i pielea sub atingeri, bisturie
chemarea Mărului să ne-o înceapă.

sub a dorinței tristă vâlvătaie
topirea cărnii în păcat e lesne
felii sărutul buza de ne-o taie.

rătăcitori în patima din bezne
e plin de noi în șoapta din odaie
și mersul ni se leapădă din glezne.