Ai un curaj nebun
Să mă privești în ochi
Și,
Respirând adânc,
Încerci să nu deochi.
De ce ești trist și abătut,
Că te știu un altruist,
Bogat și de temut.
Resurse...ai
Să îți permiți orice
Și-atunci, îmi pun o întrebare:
De ce se află un nu știu ce
Pe fața ta întunecată,
Deși afară-i soare?
Te soarbe un sentiment molâu
Precum păcatul,
Păcat pe care gândirea ta
Abia îl ține-n frâu?
Lumina soarelui te deranjează
Sau impulsul de-a răni
Pe cel ce cutează
Să se cufunde-n ochii tăi,
Plini de sclipiri
Arămii?
Eu cred că ești sătul de tine
Și furios,
ȊncredinÈ›at că-È›i stă mai bine
Starea de ticălos.