în os străbun e osteoporoză
și nelumină multă pe cărare
nu tai cu bisturiu cuvinte rare
că-s doar o virgulă în a ta proză.

de sfinți demonici fierb în grea eroare
în inaniții de fierbinte-n roză;
deși te vând pe căi de celuloză
o șoaptă-n piepți de timp în mine doare.

aduc la vremea nașterii micime
și mă îmbăt de tine-n ceasul pur
cu ofilite-a mele oarbe rime.

omătu-i încă-n cer nu-n tină, sur
și mă apasă-a clipelor mărime
în iarna asta plină de cusur...