mi-e dor de-un vis pe ramuri de salcâm
proaspăt înfloriți și cu miresme dulci
tristețea prelungă să pot să o dărâm
plimbându-mă voioasă prin văi și prin lunci.

să ascult cum cântă mândre privighetori
triluri sublime preapline de sens
când soarele zâmbește cald printre flori
și peste munti falnici strălucește intens.

mi-e dor de primăvara vieții mele
când m-am îndrăgostit preafericită
și culegeam în noapte iubiri de la stele.

îmi pare rău că vremea a trecut grăbită
am îmbătrânit trec prin stările grele
dar mă simt și-acum de soțul meu iubită.