cum se îndreaptă
viscolul spre vise
zăpezile spre soare

în haine dalbe
n-au loc șerpii
și noaptea

între sărbători
ca între rugăciuni
viața gustă
din tării de sus
noi din flori
de dincolo
de timp

dacă tot trăim
în exil
dacă tot călătorim
cu lacrimă
de azi ne zăvorâm
definitiv
în sărbătoare.