Spatele făcând răni
în achiziții de zâmbete cameleonice
sufletul saturat de timpi morți

așa mă știu ducând steaua
fadă precum huma nedospită
din care nu poți spori nimic
întru înălțare

tu poate ai semănat mai devreme
iarbă între coaste de femei servile
ți-ai cules unealta și urmele
dispărând

dar azi
dacă ne-am aduna scăpările împreună
nu ne-am mai putea defini
și nici iubi prea lesne