agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2914 .



Ca să poți numi într-un fel inefabilul dor
poezie [ ]
scenă ocultă

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [gerra.orivera ]

2017-01-27  |     | 




când nu mai poate cânta game stelare
pe o singură coardă
destinului
ca o soluție extremă drapat sub măști schimbătoare sufletul meu
poate eu poate tu
se botează în fa diez de-nsingurare

de lună plină
strigă nenumitului dor
”vin către tine iubite cu veșnicia zaharisită ca o miere florală
pe degete”

explozii în lanț
ca un descântec al nașterii vibrează de pretutindeni
cosmice defulări a luminii-n sinapse
din mine
țâșnesc misterios rădăcini
înfășoară fiecărei șoapte oamenii vrednici
să-i poarte tăciunii

cu inima hrană focului vetrelor sacre nu li se decolorează niciodată pulsul

în orice direcție aș toarce timpului
meridiane oarbe
vei auzi
”vin către tine iubite să-ți fiu vestală”

îmbrăcate pe dos cămășile ploii destramă incandescențe
la umbra viselor incestuoase
soră a tuturor erupțiile solare duc sporii voluptăților neconsumate
în solzii dragonilor
celulelor mele nu li s-a găsit
îmblânzitorul perfect

până la capăt n-am să merg nicicând
spiralat mi-este datul suflării

”vin către tine iubite” foșnește aerul în care-mi adorm iertările
să-mi pot ocupa rotunjirea în hambarele vidului beatific
materia știe vibra tonalități
chei magice descuie portative în epidermă sunetului astral
șoaptei mele hipnotice imprimă ardențe
”vin către tine iubite în respirul blând al veșnicirilor
să te poți locui ca un zeu”

însetarea ta fără saț călește oțelul vertebrei

până carnea va cădea de pe oase citindu-ți invers ecourile
”vin către tine iubite” ca să-ți fiu fără procură
în lagune

desfrânare de-albastru

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!