sub nopți de sângerare-a vis aleargă
un gând lovit de zboruri reci, sub frunte
ce capătă un drum în vreri mărunte
și lumea asta parcă-i e o targă.

sub înțelesuri ce devin cărunte
e demiurgul, bezna să o spargă
în deltă de cuvinte-n foaie largă
zidind o moarte celor stinse-n Luntre.

ci în odaia veșnică fac rime
și-n a iubi canicular străpunget
te cânt sub așternutului mărime.

pe-afară vântul nu sfiește muget,
îmi curg pe ochi a albului enzime
și fără de perdele viața-mi cuget.