agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-02-01 | |
Într-un șopru suflă iarna printre leațuri depărtate
Aducând pe aripi de crivăț șoapte din pustia luncă. Ochii mei scântei de doruri peste fân uscat aruncă Și spre vara incandescentă zboară gândurile toate. Să sorb iar mireasma luncii când apusul arde cerul Și în rosia rochie largă din nou naltă, zveltă apară Țigăncușa cu ochi negri purtând farmece de seară; Ea cerându-mi palma rece, să ghicească efemerul. Tulburat peste măsură de ale sale vrăji din șoapte, Aninat iar cu privirea de zâmbetul prea șăgalnic Ce-i pe gura ca și fraga, făcând sângele năvalnic Supla talie o cuprind ca să hoinărim spre noapte. Cu ocheade ucigașe scăpărând printre lungi gene Ea-mi piște vicleana mână ajunsă pe sân pietros, Dar tras către alte curbe, brațul meu ăl musculos Pe șold cald fie uitat când recit iar vechi catrene. Și din nou des ne-om pupa pe cărarea cea pustie Învinși de ațâțarea cărnii când răsare cornul lunii; Ignorând porunci creștine să ne iubim ca nebunii Sub vreo boltă de stejari; nime-n lume nu ne știe... Dar ce ger cumplit se lasă și căciula am vândut-o; Greu e de trăit când soarta te lovește cu a sa botă Așa că-n bârlog oi merge ca să mă vâr sub pilotă, Doar în visuri e posibil să duci viața ce ai vrut-o.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate