Vântul dinspre
Ocean
mi-a suflat în urechi.
Ploaia de aur
mi s-a prelins pe limbă.
Nu văd nimic de jur împrejur.
Cu un mănunchi de rozmarin în gură
profetizez întoarcerea regelui
Arthur.

Nu mai fiți triști,
bărbați uciși de plictiseală
eroi de bronz îngropați în adânc.
Nu mai deznădăjdui, suflet
omorât de carne,
copil al femeilor secate de preaurat.
N-auziți cum mișcă la ceas de taină piatra?
Nu se aude spiritul din stâncă
ridicând sabia
Excalibur?
Cu un mănunchi de rozmarin în gură
profetizez întoarcerea regelui
Arthur.