se înalță spre cer caii de plumb
te strivesc sub aripi păsări de grafit
sentimente așezate într-o formă de lut.
oare cum te simți respirând dintr-odată geamătul lunii?
și cum să-ți fiu amuleta de-argint
într-un albastru de cer prea deschis?
vreau să strig și să fug din cuvânt
să mă rup...

ai fi pătruns în mine adânc
ca un melc înșurubat în verdele câmpului.