Mi-e greu să pot, dar n-am să mă rezum
S-adun în minte clipa de pe drum,
Să mi-o alătur vieții de demult.
Tu doar în mine ești, și nu oricum,
Mi-am zis timid, să nu produc tumult,
Și doar spre viitor mă legeni lin.
Mi-e greu să pot, în lume să te țin
O veșnicie de ilustre nopți,
Când tu, din ochi, mi-ai stors așa puțin,
Că am rămas cu mugurii necopți.
Mi-e greu să pot, dar mult mai greu să dau
Întâietate ploilor ce stau
Cunună orizontului pierdut.
Și totuși, dac-ar fi să pot să iau,
Aș lua iubirea ta drept început.