scrib al țărânii în care veșnicia îi rotunjește seminței perfecțiunea
veghea ogoarelor ți se lipește de geană
exilat în afara secundei canibale
dai binețe sfinților închiși în ziduri de insomnii
cu miros de migdale
atent să nu strivești boaba de rouă tragi ochiul dimineții
prin țesătura coaptă a cărnii
și deșiri din unghii mările roșii ale eternei primăveri
ca pe un dat implacabil

respirația lumii o despici fără toiag
nu circumscrii setei de-a fi decât sevele dătătoare de roade

oamenii de tinichea pot să arboreze pe catarg
violența culorilor
să-și transforme vertebrele în confetii
și tranșeele au nevoie de celebrări între două eclipse
mestecându-și placid sinucigașii
tu extragi cu forcepsul verbului vocala de cinci stele din coapsa cuvântului
furtunile vor fi străpunse
de cel înfășurat cu artă în cocon de lumină
trupul cade mereu pe roșu încovoiat de greșeală oricât i-ai cârpi abisul
amintirea umbrei
sparge în pasărea din frunte un si bemol argintiu

jurnalul iubirii perfecte își spiralează pulsul în arnici pe cotorul speranței
din căptușeala bundiței cosmice ies naiade
să-ți ursească silabei belșug de parfumuri și să te ningă perlat
sori cu blândețea nopții în rază

geometrie măiastră mestecă în peniță de aur nuanțe de fagur scribul își adună golgotele
năvod de nove în suveica destinului bate zeic urzeala duhului

talpa vindecă seisme smerit alegi fotograme înrămate-n magie
doar așa scrii în piele frumosului pelerinaje
la mecca izvorului
scoți din nervuri cobilițe pline până în buză cu vise
și tămăduiești rana omului
ținându-l sub limbă
ca pe anafură

din pupilă de vânturi invoc harul care înmugurește deșertul și-l transformă în soma
udă-mi sâmburii focului din gleznă
se aude strigare de unde

pretutindeni din piroanele răstignirii curcubeului cerul ridică altare

cu vene destrămate din poale de lună robul iubirii se botează
în taina sfântă a poeziei
ține geneza în echilibru pe gura ulciorului în numele ierbii
când îi soarbe vocalele împănate de verde
colb de stele însetările care-i degustă oceanului
adâncul

pe gamba cuvântului răsucind timpului nojițe de aripi
opinca galactică înnoadă beatitudini
pasului spre tine

ca un cetaceu orfic
scufundat în lumina lichidă a viziunii scribul scrie
expirând nemuriri de hârtie scrie
scrie