De-ar plânge pumnul tău ce a lovit
În trup de copilaș nevinovat,
Ce l-a primit sărmanul, gârbovit;
Ar trebui din oase ”renovat”.

De-ar spune câte lovituri a dat,
Pe unde-a nimerit și a țintit…
Da pumnul tău este acomodat
Și-a devenit mârșav și-mpătimit.

De-ar fi purtat și semne ca dovezi,
În pansamente l-ai fi oblojit.
Da-ți place să-l conduci și să șochezi
Cu pumnul tău, călău neistovit.

De-ar sângera nelegiuitul pumn,
Din tirul loviturilor cândva,
Căci rațiunii este drept alumn;
Tot trupul tău de brută, ar seca.
…………………………………..
Plângea un pumn torționar și hâd,
Schilav, atrofiat, aproape mort,
Copiii agresați acuma râd,
Că-i invalid, inert…de la ”efort”.

Și ar striga un pumn printre cei vii,
”Sunt un infirm c-am abuzat copii”!