E o aromă de iubiri trecute
mai intensă decât au fost odinioară,
n-am uitat nimic din cele întâmplate
și nu știu de ce le gust savoarea
acum când sunt prins în chingi
ca un cal dus la potcovit.

Nu știu în ce ape mă scald,
marea vine cu valurile ei albastre
și pierd urma pescărușilor vânători.
Nopțile cad obosite pe plajele arse
și nisipul
îmi trece printre degetele anilor de foc.

Lumina se răsfață la tâmple
fără să se ascundă de iarnă,
urcă prin anotimpurile care vin
în imaginație,
cu o dragoste neîntâmplată la timp.