agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2398 .



aceeași
poezie [ ]
file de jurnal afectiv

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Danaia ]

2017-03-19  |     | 



și, totuși, Mamă!
eu rămân copilul pe care tu cândva îl purtai în brațe
sus de tot în curtea celestă a îngerilor
cum de nu mă atingeau norii și de ce
fulgerele mă ocoleau?
nu mă înfricoșau țipetele nici oamenii care se încruntau
cum de nu mă durea pământul toate metehnele lui bolovănoase și
nu vedeam sângele tulpinilor asfixiate în rădăcini?!
eram aurie eram întreagă intangibilă eram vie
toate mi se cuveneau
de la iubire până la împărțirea apelor
de la începutul sufletului tău și până la nesfârșirea lui
eu rămân copilul acela chiar dacă
am praf de durere în unghii și ochi prelungind agonii de răsărituri
chiar dacă azi fără discernământ fără păsuire
murim de spaime / murim de iubire / de nesomn / și de moarte murim
uite dacă nu crezi
am ziua asta scurtă
nodul în gât ca un ștreang amintirile bube făcute
nu mă tem să-mi pun talpa pe nechezul timpului
mă așez în goluri și strunesc vertijuri dintr-o mână
tai capete întunericului
împing vorbele-n cuvinte lansez pariuri beatului pământului
că prea repede se resemnează ca un om fără aripi ca o nălucă
(odată și-odată își va schimba el năravurile și habitatul)
Uite-mă!
știu să găsesc lumină tot felul de pietre colorate și izvoare mersul melcului înțeleptul
în colcăiala târziului și-n atâtea tâmple în care
nerușinate zac pumnale
în pătrățica asta unde încap
litere și pași semințe și râsete tricouri albastre și zmeie
poveștile devenite realitate
Mamă, crede-mă, eu rămân copilul pe care
cu atâta divinitate altădată îl purtai în brațe!
Uită-te dacă nu crezi!!




.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!