Perechi se plimbă de mână pe străzi,
ceilalți trec grăbiți
ori stau de vorbă pe la colțuri.

Niște cântăreți de ocazie
exersează cântece cunoscute,
puțini fac și efortul plății.

Seara aduce animație în oraș,
lumina inundă toate clădirile,
copacii trec cu pași egali neobservați,
se feresc de trecători.

Cerul coboară pe acoperișuri,
lucarnele sunt ferestre prin întuneric,
tot ce mă încântă
nu are un mod clar de manifestare.

Te văd tânără și cu pretenții
și eu abia reușesc să mă adaug
uneori cu unele detalii care implică
vectori de imagine.

Lumea alunecă în propriul contur
și chiar cu marile diferențe de poziții
se caută acel numitor comun
care ne readuce cu totul acasă.