Lacrimi, să strângi cu fărașul…
-N-o să vină iepurașul
Pe așa ploaie și tină,
Se va-mpotmoli-n grădină!

O să-și piardă ciuboțica
Sau o să-l apuce frica
Când pe nas și pe botic,
Va sta apa, pic cu pic.

Ouăle din coș, pictate,
De la apă vor fi mate.
Cozonacul din cutie,
Va fi ca și o piftie…

Așa se văita fetița,
Cu părul ca veverița,
Privind prin fereastra mare,
Cerul ca o stropitoare.

Sus, pe gardul de nuiele,
Udă și ea pân* la piele,
Vrăbiuța se-mbufnează,
Și câmpia cercetează.

Și ce vede? Ce nu vede!
Iepurașu-n câmpul verde,
Cu o trăsurică mică,
Vine vesel, fără frică.

Trăsurica-i protejată
Până-n roți de o prelată,
Iar el șade boierește,
Și nimica nu-l oprește!

Vrăbiuța țup! voioasă,
S-a apropiat sfioasă,
De fereastră, ciripește,
Și pe fată o zorește:

-Tu, fetiță supărată,
Haide repede la poartă,
Uite, iepurașul vine,
Gata plans, gata suspine!

Să-și mai ia cipici, hăinuță?
A țâșnit ca-n zbor desculță,
Și fugi înspre imaș,
Întâlnind pe iepuraș.

Nu vă faceți griji nici voi,
Vin la iepurași...convoi!