Picură ploaia nimb de iubire
Raze stelare pe cer se adună
Sufletul poartă un imn de urnire
Către o nouă lumină nocturnă.
Adie un gând pe larga idee
Străbat infinitul armonii de speranță
E lung încă drumul spre Calea Lactee
Dar mult mai lung este cel spre o ultimă viață.
Bule de vis se animă ardent
Heraldice vorbe în vis se pornesc
Mă las conștient către el ultim torent
Sintagma iubirii o renăscocesc.
Stropi de speranță ard el universul
Ea bolta iubirii a reînviat
Nici nu mai știu cum îmi este el mersul
Aștept nemurirea ca pe un nobil regat.