din pipa nopții ies de fum dihănii
acoperind cu taină beznei jarul
pe drum de stele-i plin de mit paharul
și-aluneci către sus pe-a razei sănii.

a cerului văioagă-ți umple harul
de-a desena cuvinte în mătănii
și rugăciuni să bei din pieptul rănii
când luna-n slavă își sticlește varul.

iar zorii vin încet, aproape-i rouă
se sting mistere cu de amănuntul
doar foaia își revarsă-n slovă untul
micimi sub frunte-n ochii tăi de plouă.

în morb de sărbătoare-n țărmul trist
rămân mirări de Nalt în crez de Crist...