Când plouă, muzica e gratis.

O melancolie

Amfibiană

Simți

Pretutindeni.

Lumina e puțină,

Ãldesus și-a pus

Soarele în buzunar.

Sari în groapa cu bile,

Cercuri și sfere elastice!

Sari!

Un instrument muzical,

Percuție și impact.

Ce spălătorie, dantela de praf

Cade în burlane și uluci,

Se împrăștie, apele se reunesc

În stradă. Cordoane și

Panglici. Iată,

Trece și omul cocoșat,

Cu fața acoperită, cu

Floarea pliantă deasupra.

Impermeabil.

Un murmur pe acoperiș,

O tăcere care vibrează.

Copacii se umflă ca bureții,

Se înlăcrimează, duș fără frunze.

Uite pomul, privit cu atenție,

Are propria instalație,

De colectat apa. Un vișin.

Impresionantă etalare de nuiele,

Seceri și furci și coase, ghem de nuiele.

Lacrimile norilor nu sunt lacrimi,

Sunt indiferente.

Între timp,

Oile flămânde ale vecinului,

Behăie lung. Dă să uguie și mama lui de

Gugu-știuc. Când o nouă repriză

A ploii,

Începe.

Telegrafiste de modă veche,

Febrile, vrăbiile în

Stol rotund se rostogolesc,

De ici-colea.

Lumina e puțină,

Ãldesus și-a pus

Soarele în buzunar.

Un motan țăran

Urlă folcloric.

Melancolie

Amfibiană,

Pretutindeni.