agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 914 .



4 dimineața
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [deprimant ]

2017-06-04  |     | 



înaintam încet de-a lungul străzii, printre cei mai melancolici
copaci pe care i-am văzut vreodată
aerul se risipea și în spatele meu nordul și sudul se sărutau
fără sunet și fără dragoste
nimeni nu mai mergea cu mine pe stradă la ora 4 dimineața
tristețea și fericirea dormeau cu siguranță
și eu înaintam cu mâinile în buzunar printre cei mai melancolici copaci
pe care i-am văzut vreodată și nu simțeam nimic
felinarele se stingeau unul câte unul, încet, clipind și dispărând
îmi aduceau aminte de lampa pe care tata mi-o stingea noaptea la culcare,
așa cum bunicul îi sufla lui în lumânare noaptea... la culcare
așa cum bunicul adormea seara, la apusul soarelui

am lăsat de-o parte pentru un moment eșecurile
și mi-am adus aminte prima noapte în care am iubit
și am uitat de dorul de părinți, și de galopul anilor, și de moarte
și nu mai aveam nevoie de nimic

la 4 dimineața nici mașinile nu mai aleargă pe străzi
nici vântul nu ne mai calcă-n picioare,
înaintam încet și fără direcție de-a lungul străzii
și iarna avea să se sfârșească la fel de brusc precum a început
am avut timp să realizez că am mai crescut un pic anul ăsta
și acum pot citi filosofia lui Nietzsche fără sa mi se urce la cap

înaintam încet, la 4 dimineața și-n spatele meu bătrânețea
respira greu și-i auzeam pașii ciocnindu-se de pietre
printre cei mai melancolici copaci
pe care i-am văzut vreodată.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!