fâșia asta de cer albastru mi-o înșir pe o papiotă
să o pot avea cu mine când am nori în suflet
când sunt tulburat în inimă și-n cuget
când nu înțeleg, din mersul lumii, o iotă.

am până acum trei mici gheme
le deșir când insomniile mă dor
când nu mai știu cum e să zbor
și când iubirea-i pierdută între blesteme

am deșirat azi ghemul plin de triluri
vroiam s-aud cum aerul din jur vibrează
cum dorurile mi le temperează
și să trimit singuratatea în exiluri

iar mâine, mai spre seară, voi deșira alt ghem
să pot visa că am mântuiri la tâmple
să simt cum viața mi se umple
și să vii la mine fără să te mai chem