doar zvâcniri dintr-un impuls sălbatic
îmi pun sângele în mișcare
o întindere cât o câmpie între maluri necunoscute
e traversată de ploile de dor
care nu știu să aștepte
nici dacă întâlnesc stavile
și le rup

lucrurile uneori se precipită
de nu știi ce o să se întâmple
și aceasta e starea în care pășești
pe nisipuri de vânt.

în orele cu clipe înalte
când mă învăluie teama de întuneric
căldura trupului tău
alunecă spre mine o vulpe șireată