cu visele rupte anapoda
să îți bei cafeaua
mare
amară

faci cerculețe pall mall
și îl înjuri pe iohannis
putin
trump

nu mai avem timp
nu mai avem loc
nu mai avem libido
nici bani de concediu

mie îmi place să mor
dar uneori
trăiesc încontinuu
și mă enervează
că oamenii sunt calmi
când li se taie pensia
salariu
copiii
penisul
viața

suntem proști
dar insuficient de proști
ca să devenim credibili

ziua pornește
din nou la manivelă
te iubesc zici
gandești sictir
și pleci să faci sarmale
pentru dracula în bran

eu adun firimiturile
unui sărut
puțin alterat
și mă gândesc
cum ar fi
dacă toate acestea
s-ar opri pe neașteptate

sau cum ar fi
dacă nimic
nu ar mai fi