suspinul oftează-n ritm tribal la sens
sacadat îmi curg venele prin timpul suspendat
șarpele mi-ar aduce mărul pe tava împlinirii sufletești
voi fi
lumina mă va sfărâma-n cenușa de phoenix
dispar cu vedeniile de mână
pasărea nu are stoluri în focul de tabără
noaptea zboară incantațiile de jur împrejurul lunii pline
sunt văzduhul solitar cu înălțimi concentrice
avare înguste închistate îmbâcsite
în familia de cuvinte a marginii
nu pot ieși din mine
nu pot ieși din tine
zbor fatidic înspre dispariții concentrice
lăuze de teama de-a fi Iona
balena apa țărâna balonul de săpun
până la urmă păcatul se va sparge
mă va devora
mă va desprinde de mine
spre Dumnezeu