înainte să scriu, să beau și după aia să mor așa cum zici tu
e ușor
înainte de asta vreau să-ți citesc scrisoarea domniței Dolly
”cuvintele nu le arunci în mare, darling. ți-am spus în ultima noapte cu tine că un război de viori nu ține de foame și că feriga e o mână care te trage mereu în jos. ah, știu că vei râde. misoginule. vreau să-ți mărturisesc ceva ce mereu m-a deranjat la tine: îți face dungi cardinale, în fiecare zi pe frunte, pentru că nu suporți să te faci cerșetor. de dragul meu te rugasem. dar vezi tu, regele a devenit rege poruncind un potop personal. Golgothă îți e dialogul fără cuvinte, și fără să atingi cumpăna de care te-ai lepădat când dinadins ai strivit un ghiocel, iar în buzunare ai băgat nisip doar să-mi năucești inima. gol mi-a rămas acest loc tocit de durere. am avut un spate prea încărcat alături de umerii tăi goi. adio, darling. adio.”
înainte să deschizi gura și să debitezi chestiuni filosofice
io zic așa: 1 și cu 1 fac doi sau dracu știe că uneori tot unu îți dă
dacă în minte îți vine o amintire, bașca și scrisoarea asta, io zic că-i tot una
și că acuma îmi dau seama cât de golan am fost cu mine și cu tipele și cu...
uită-te și tu la noi
suntem doi boșorogi care vorbim de gagici
refuzăm să fim serioși măcar o zi
așa de dragul bețivilor din pub sau al copiilor care se holbează la noi
așa de dragul unei conversațiuni ideologice, academice, anyway
hai să scriem, să murim, să bem, sau cum zici tu
cred c-am încurcat ordinea
să nu ne mirăm când ne oprim, zic, să nu ne mirăm.