agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-07-08 | |
De fusta ta, pralino, mă simț amorezit
Îmi zbenguie pân cap (și nu-i de la fumat) Ideea imprecisă că m-ai cam înfustit, M-ai ferecat la dulce, în post, prost fermecat, Că m-ai legat de clanță, mi-ai dat săpun și sfoară Și mi-ai întors recolta, de-am puii amanet (I-ai botezat, în lipsă, cu apă micelară Și le-ai postat profilul, deja, pă internet). E-nchis la viitor, mi-ai pus lacăt pe ușe Din clipa-n care, tâmp, te-am fluierat pă strasse Că nu ies viu din asta, sunt pozitiv, păpushe M-am prins că sunt vândut când îmi țineai dă șase (Să nu calc strâmb, Să nu calc drept, Să nu calc pe de laturi În general, să nu m-aștept Să calc pân alte paturi). Ceasul tău biologic mi-a dat ora exactă În ceasul meu cu cuc, un locatar suspină A priceput ce-nseamnă răsplata fără faptă Cum poți fi condamnat, că sigur ești dă vină. Da' nu-i nimic, mi-e bine, că am acu' direcții Probabil că merg drept, nu mai sunt tras la sorți Nu mai navig aiurea, mi-ai pus în hărți corecții Acu' pă cer văd stele, și nu doar pixeli morți. Sunt praf (mereu am fost), un cui bătut în grindă, De care-agăți, roz, rochii, la tine în alcov Vreu moartea, de-o pica, tot agățat, mă prindă De sfârcurile tale, două garoafe mov.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate