Pornite sunt gânduri cu toate
Și chiar speranțe fără vrere
Mai este mult până departe
Dar și puțin din ea putere.
Vremea tot trece cu-al ei rost
Ne străduim a înțelege
Dacă a fi e un a fost
Când a umbla e un a merge.
Drumuri se-ncurcă-n zi de post
Chiar noi le dăm antren alert
Nu mai e nou, totu-i anost
Totului tot e mai inert.
Speranțe mor asediate
În amalgamul fără vlagă
Lăsăm iluzii spulberate
Să ne adape din desagă.
La răsăritul fără vrere
Al unei doine spulberate
Chiar el Cioran mai bea o bere
Privind la ele câte-s toate.
Lumini afundă-n întuneric
Adorm și gânduri presărate
Azi chiar și vântul e bezmetic
Uitând ce rol are când poate.