din soare rază-n flacără te-atinge
ți-e sângele ca-n spini de-i trandafirul
înțepi de te sărut, fierbinte birul
de foc ce apa nu îl poate stinge.

ci ți-am adus de liniște potirul
tumultul tău să-l pot în slăvi învinge
cu albă sete-n slovă te voi ninge
să fiu iubirii tale iar martirul.

și iar uitare ne va fi, puțină
în țintirimul șoaptelor de drag
și noaptea lutul nostru să-l dețină.

că ziua nu e visul cel pribeag
când frige tot sub valuri de lumină
și vremea nu înalță-n pace steag.