Peliculele subțiri ale vieții
se întretaie într-un război
ce țese suflete deșarte,
ce nu-și mai au scăpare.

Și totuși din războaie multe
un suflet tot mai scapă,
dar se împrăștie în neant,
scăpat din sine.

Iar puțin câte puțin
peliculele se-nnegresc,
căci e lumină prea puternică
și timpul spală
ceea ce noi am ars.