levitează clipă, fii dangătul orei
pe care se tămăduiesc sfere de bronz
în răsuflarea unei arme balistice
levitează cu același zâmbet fascinant de pulbere arsă
chiar dacă dragostea atârnă radios
între nuanțe infinit mai albastre
levitează discret, azi simt nevoia
să mă întind între două aripi
croite de nomazii copaci
în nesfârșitul lanț al întrupării
zborurilor ancestrale.