E mâine o altă zi, din păcate,
același tipar de astăzi și ieri,
bătut la tobe și tivit cu tăceri,
ce pe străzi clopote surde împarte.

În mijlocul mulțimii turmentate
contra curentului protestez. De ce zbieri?
în cor strigă la mine din răsputeri
bărbați și femei cu priviri tulburate.

Plec deprimat, fără vlagă, din piață,
mă poartă spre păduri pașii de panică.
Brazilor înalți le cer dreaptă povață

cam cum să îmi fac soarta mai darnică.
E un decor perfect să scapi de viață,
îmi zic. E-atâta pace-n jur. Numai că...