Pe o tablă de șah
doi nebuni trasează diagonale
de parcă lumea ar fi o tipsie
plină cu daruri

uneori
îmi pun ochelarii de smoală
să nu-i mai văd
să nu-i mai aud

alteori chem caii
mă aburc pe cei albi
când își flutură coama
creionând senin pe colțul meu de cer

cei negri nechează spulberând din copite
calmul țărânii
când se dezlănțuie din necuprins
tunetul rece

și mă întreb
cum ar fi lumea
dacă n-ar exista furtuni

pionii cuminți
pândesc la un colț
în spatele turei îmi apăr regele
să nu mi-l sacrifice
vitregiile sorții

numai că
uneori uit că eu sunt regina
că pot fi pion
și tură
și cal
și nebun

sunt
liber-arbitru pe tabla mea de șah
tivită cu negru și alb.

5-08-2017