sub spini de beznă încă peste zare
încheie rost de gânduri înțeleptul
și clipe către ziuă-i cântă pieptul
și-n începuturi inima-i tresare.

renașterii luminii i-i acceptul
s-adoarmă sub o plapumă de soare
în somnul dulce neavând lezare
fiind la sânul visului adeptul.

trezindu-se-n amurg, va da precepte
și pasărea-n hârtie-i s-a așterne
vecia nelăsând-o să aștepte.

bătrână, vremea-l va privi din perne
cum suie-n foaie-nvățăturii trepte
și ucigând pe cale baliverne.