Te îmbraci în pielea mea, să-mi pătrunzi în gânduri,
îmi pui rugăciuni din credința ta în sânge
de se nasc în mine bogății în adânc,
ceruri cu luceferi nevăzuți.

Te prelingi prin carne ca o miere, vii cu mirosuri
sunt mai dulci gesturile decât vorbele spuse.

Unde să-ți las dragostea să curgă în valuri?

Noaptea e o străină primitoare, cerul ei ne acoperă,
ziua e întotdeauna o priveliște care ne surprinde mai calzi.

Asemenea florilor ne putem lăuda fiecare ...

Ne vom rotunji în cuvinte ca timpul în ceasuri,
voi locui în pieptul tău până la moarte
o dezlegare e imposibilă.