Să-ți alungi singurătatea din casă
apoi să aștepți în poartă femeia
cum lupul flămând prada
împărțind zâmbete calde
căutătoarelor ocolite de noroc.

Deși crezi că nu te mai așteaptă nimeni
cineva totuși te așteaptă,
simți cum inima îți crește năvalnic
și capătă forma din tinerețea plecată.

Iar zilele îți par niște trepte-n urcuș
spre muntele sfânt al unirii
unde te-ncearcă împlinirea.

Sufletul tău fură singurătatea femeii,
o face părtașă la viețuirea profundă,
nu te poți ascunde când iubirea îți dă târcoale.