Străzile sunt pline ochi de fete cu tați
aceștia le țin de mână și le răspund la întrebări
le iubesc și sar șotronul cu ele indiferent de hernia de disc
de care suferă de la cărat saci cu ciment

Tata era murdar pe mâini de var
și se simțea de la o poștă așa știam că vine acasă
de la mirosul de aracet cu var faianță pudră robinete prize
sau orice-ar fi făcut el ca să îmi plătească școala

Tata striga din fundul curții prințeso
hai în casă să mâncăm ce-am mai găsit prin frigider
prințeso hai la tati să îți spună o poveste lasă miuța pe altă dată
și veneam cu julituri în genunchi alergând fericită

Tata m-a dus prima dată la patinoar
și mi-l aduc aminte ținându-mă de mână și zicând
ca și în viață prințeso ține(-)ți coroana sus și uită-te pe unde mergi
alții trec și te lovesc și niciunul nu te cunoaște

Tata avea un râs molipsitor ca pojarul
iar în mâna lui încăpeau palmele mele amândouă
mă lua pe sus și mă învârtea în curte printre lalele și lăcrămioare
tu să fii ca ele prințeso să se minuneze lumea când te vede

Tata a murit într-o zi și toate astea
mirosul de var florile și patinoarul mi-aduc aminte
că de mult parcă cu totul și cu totul în altă viață pe care am rătăcit-o
am fost prințesa celui mai din urmă rege ocrotitor de flori.