Noaptea-i împrejmuită cu cerul înstelat,
pământul se bucură de lumina lor
într-o trecere grăbită spre apus.

Flăcări deasupra de ape
povestesc despre comori ascunse
care se tot caută.

Păsările tac,
munții așteaptă să plece
la mare.

Arunc frângiile-n foc
și tulburații sar din balcon,
iubesc zilele care mi-au mai rămas
fac din ele un alt calendar,

dacă voi ajunge la sfârșit,
să mă treziți la timp
firul prea întins se rupe.