agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1294 .



Cele două turnuri
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [andrei39 ]

2017-11-19  |     | 




Astăzi vreau să vă vorbesc despre un castel aparte:
acest castel stă pe o colină din granit,
are doar două ferestre ce privesc laolaltă
spre drumul ce șerpuiește spre castel,
ferestrele sunt mici dar adânci,
atât de adânci încât dacă te uiți prin ele din afară în interior
poți vedea atât de departe
că te poți pierde în universul celuilalt.
Doar atât trebuie să știi:
să nu-ți fie teamă să privești.

Câteodată ferestrele se umezesc fără ca afară să fie nori.

Castelul mai are și o poartă
uneori atât de mică că abia o zărești,
aduce cu un copilaș blond și bucălat uitat la marginea unui râu
cu o găletușă plină de nisip în mânuțe
preocupat doar de joaca lui ca să mai deranjeze,
alteori, poate de prea multe ori, poarta este uriașă
și varsă peste ea soldați, șerpi și bufnițe
care vor să te cucerească, amăgească sau răpească din lumea ta.

Dar ce este aparte la acest castel sunt cele două turnuri ale sale,
mici, abia băgate de seamă.
Cele două turnuri care sunt mai degrabă taci-turnuri
dacă nu
chiar turnuri ale tăcerii.
Deși tac, aceste turnuri nu dorm niciodată.
Poarta se mai închide,
ferestrele își mai trag obloanele,
dar turnurile nu dorm niciodată
deși mulți le-ar ține în adormire.

Un castel ce reușeste să își țină cele două turnuri vigilente
alerte, conștiente
nu va putea fi cucerit de tristețe niciodată
pentru că El, creatorul nevăzut al acestor castele
ne vorbește mereu
prin sunete dar și prin tăcere
și doar cele două turnuri sunt singurele ce pot asculta
acest limbaj secret al iubirii.

Ce castel frumos și fericit poate fi omul care ascultă mereu de glasul Lui.

19 noiembrie 2017, Curtici

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!