Am bătut la poartă și n-a răspuns nimeni,
am așteptat,
am ridicat cu piciorul poarta
și cu mișcări repetate
zăvorul a sărit.

Când să deschid, cineva a strigat;
-stai băiete!
-Știi să deschizi porți?
-Da, am răspuns hotărât
-Atunci intră.

Apoi cu un zâmbet sarcastic, a spus;
porțile nu se deschid cu forța,
se deschid cu inima.