Te-așezi timid în palma mea
Tu nimb pierdut în straie
Te legeni ca o peruzea
Fată cu inima văpaie.
Prinzi dragul în gândul sublim
Te pleci spre-al meu destin
E glasul ce strigă el purul intim
Va fi dar ceas de un festin.
Chipul îți soarbe universul
Dorul adoarme legănat
Cântat îți este chiar și versul
Tu inimă și strop înaripat.
Privești spre marea de iubire
O sorbi cu-o forță apăsat
Rămân un mut, plin de uimire
Ești visul nobil, vis visat.
Azi nu mai e nimic de spus
Decât sărutul să ne-mbie
Privirea este tot mai sus
Spre noi cu noi, în armonie.
Rămâi dar azi din nou în palmă
Să te alinți neîncetat
Căci la-nceput de iarnă-toamnă.
El visul vis s-a conturat.
E ziua ta de fericire
E început nemăsurat
Rămân dar mut, plin de uimire
Și stau în palma ta neîncetat.