- Aceste ierni atemporale
Care incert aștern zăpezi
Cu infinite zecimale,
Iubite, vino, să le vezi!

Vino, să mergem împreună
Printre nămeții unui vis,
Să ne ascundem de furtună
Sub prima stea, în paradis.

Și-apoi să ningă cu iluzii,
Când noi, departe de pământ,
Instigatorii de confuzii,
Vom scrie alt deznodământ.

- Sunt iernile mai dulci cu tine
Și lunile din calendar
De sărbători și daruri pline,
Iar ursulețul meu ștrengar

Sub bradul de Crăciun cu fundă
Stă să dezlege un mister,
La geam nămeții ne inundă
Și ne apropie de cer.

Ninge cu vise colorate,
În șemineu se-aprinde-un foc,
În iarna lungă, pe-nserate,
Lumina joacă-n stil baroc.

Liliana Trif & Ioan Grigoraș