Ochii îți cuprind universul înstelat,
Mister total de dragoste şi dor...
Îi văd plutind prin timpul înşelat-
Pierdut e... Fără de privirea lor!

Irișii tăi iubito ca murele pădurii,
Sau afinele ce strâng dulceață
Prin diamantele fecunde ale naturii
Aduc reverie în fiecare dimineață!

Soare prin zi-Căldură spre seară,
În razele de Lună aduci lumină
Pentru un fluture cu aripi de ceară
Care la tine crezi c-o să revină...

Nu sunt Sisif dar cât eşti de departe!
Refren de vânt cântat într-o secundă;
Căte clepsidre de quartz sunt sparte
Şi cât nisip morganic ne inundă...

Ochii tăi femeie- Prin universuri
Scurg cuvinte din al meu condei
Ce-ți scrie versuri după alte versuri
Într-un clepsidru cu gânduri şi idei...

Emilian Oniciuc
Revizuit: 22.03.2023