azi am ajuns Acasă
și n-am mai găsit
aproape nimic din mine
prin mine

doar câteva cioburi
de oglinzi
și câteva amintiri
despre trecuturi verzi

pe copil
l-am găsit carbonizat la un geam
cu ochii lipiți de un viitor inexistent

adolescentul s-a stins în picioare
pe scara cerului
cu o plasă de fluturi în mână

bărbatul din mine
a fost surprins de apocalipsă
fumând lanuri de cânepă la ușa ta

în rest
Inocenția
sunt bine
am făcut chiar
puțină curățenie
mi-am aspirat disperarea
și mi-am spălat sângele din lacrimi

poate voi învăța
să trăiesc din nou
undeva pe o altă Nemurire

nu trebuie să îmi răspunzi
poștașii au fost uciși

dar dacă vrei
împrumută-mi îngerul tău
să mut sentimentele
și pianul într-un suflet gol