Ți-ai uitat pe spătar, in, cămașa-n carouri
Și din izul de pori, răspândit în tricouri.
Mi-ai spus că te întorci clar de lună, de-i plină...
Înspumându-mi iubirea, val... din marea ta lină.

Ți-ai uitat, din mlădiu, voal pe rochia felină,
Cupa caldă de sân picurând trup de-albină.
Mi-ai promis într-o șoaptă, în fiori clipocindă,
Că revii într-o zi... și te-aștept strălucindă.

Ți-ai uitat fir lucind din șuvițe de strune,
Gluga-capă, ce chipu-ți ascunde de lume.
Lied suav e-n surdină în timpane, vrăjite
De la numele-ți stea... de pe bolți descernite.

Ți-ai uitat fin oval, pernei gol, de dor plin,
Șușotind pereți cheamă, vor s-audă ”revin”.
Masa întinsă și ternă chipu-ți vrea, să lucească...
Te zăresc, ștrengar zâmbet... Suntem toți la fereastră........
03.01.2018