fugit-a timpul din a buzei cale
dumnezeiesc să-ți dau sărut, divino
în zodia nefastă stea devino
să-mi fie rosturile verticale.

pe fulg de nea din cerul jos tu vino
să întărești parfumul din zicale,
să-mi stai în stern în vămi chirurgicale
tu cea mereu ccu liniștea vecino.

și te iubeam, tăcere sta în miezuri
cu vârf de-aripă-nfiptă în pământ
și aprinzând o lumânare-n crezuri.

creșteai în carnea dulce de cuvânt,
din sânge crist îmi prelevai botezuri
și tot era mai rece și mai sfânt.