de o să-ți cânte lebăda din tine
atunci te va îndolia sfârșitul
în văzul duhului ți-e infinitul,
pe Dumnezeu îl vei purta-n retine.

nadir de-i fi, tu nu uita zenitul
în toată noaptea tălmăcind destine;
al morții future ți-e-n intestine
deși mai este traiului hrănitul.

te va mai ține-o vreme viața-n poală
dar pregătește-te de nuntă, stins
va fi în lumânare,-n beznei fală.

că haina ta de carne-i visul nins
pe niște oase, în odaia goală
curând, cu lutul tău de veci atins.